.png)
Evoluția umană a reprezentat întotdeauna un subiect intens dezbătut de către oamenii de știință de-a lungul timpului, care continuă să fascineze omenirea și în ziua de astăzi.
Ce ne face diferiți față de restul viețuitoarelor din acest univers? Care este elementul esențial de comunicare interumană, de apropiere, de discuție, de performanță, de trăire, de iubire, de ceartă și de credință? Ai ghicit...creierul uman.
Articolul de față este inspirat din lucrarea domnului Prof.Univ.Dr. Alexandru Vlad Ciurea – ”Sănătatea Creierului pe înțelesul tuturor”, care de peste 50 de ani studiază creierul uman, încercând să-i descifreze secretele într-o cursă contracronometru a cărei miză este însăși viața, viața pacienților săi.
Creierul uman reprezintă cea mai evoluată structură a sistemului nervos și, se consideră, din întregul organism.
Cum poate fi corelat IQ-ul unei persoane în funcție de structura anatomică a creierului?
Studiile arată că odată cu trecerea la stadiul biped al omului, el a avut o dezvoltare cu totul diferită –creierul i-a crescut în volum.
În felul acesta, ca să devină mai eficient, creierul prezintă anumite încrețituri, care se numesc circumvoluțiuni. Ele cresc performanța cerebrală, prin activitatea neuronilor- celule poziționate în aceste circumvoluțiuni.
Celulele sunt dispuse în șase straturi și se leagă între ele, realizând toată activitatea cerebrală, apoi trimit comenzile în jos, spre organism, printr-o legătura care se numește sinapsă.
Cu cât numărul de sinapse, deci de legături, este mai mare, cu atât creierul are o performanță mai puternică. Așadar, IQ-ul, coeficientul de inteligență, este strâns legat nu de greutate, și nici de volum, ci de numărul de legături.
Asta înseamnă că structura encefalului nu este plată, ci este “încrețită”. Numărul de neuroni arată puterea creierului uman. Un neuron puternic, cu o activitate crescută reușește să aibă până la 10.000 de sinapse, ceea ce duce la o putere foarte mare a creierului, reușind să efectueze foarte multe procesări.
S-a făcut legătura că, dacă unii oameni au un volum mai mare al creierului sau dacă greutatea lui este mai mare, înseamnă că sunt mai multe celule nervoase, astfel se produc mai multe legături și în felul acesta apar geniile.
S-a constatat că Isaac Newton a avut un creier mai mare, la fel și Beethoven, Napoleon, Oliver Cromwell, Carl Friedrich Gauss, Nikola Tesla.
Ca aspect distinctiv al acestor persoane, în general, este că au partea anterioară a craniului foarte evidentă, se vede clar acel lob prefrontal. Fruntea lată e un indiciu că activitatea creierului este foarte puternică.
Greutatea creierului lui Albert Einstein a fost de 1260 de grame, cu un IQ de 165, deci unul foarte crescut!
Sursa imagine: www.https://ewikipedia.org/
Ce afecțiuni se pot naște ca urmare a neatenției la stilul de viață pe care îl avem?
În acestă perioadă modernă, contemporană, cu multe probleme care se ivesc aproape în fiecare zi, există un fenomen constatat din ce în ce mai des, care apare cu precădere la persoanele active, persoanele care lucrează în corporații, cu vârste între 30 și 50 de ani. A apărut o acestă afectare a sistemului nervos, care poarta denumirea de burnout.
Burnoutul reprezintă un sindrom de epuizare nervoasă și este o problemă actuală în viața persoanelor care lucrează în domeniile care implică o interacțiune frecventă cu oamenii.
Sarcinile preluate în ziua de azi de către o persoană în toate serviciile, în toate corporațiile, sau în orice domeniu de activitate sunt din ce în ce mai multe. Toată această aglomerare de sarcini duce la epuizarea capacității de funcționare la nivel emoțional și fizic a sistemului nervos. Această epuizare este considerată în toată lumea civilizată drept un rezultat al stresului cronic, despre care este vorba în general.
Stresul cronic are mai multe stagii:
· stagiul 1 – nivelul epuizării emoționale;
· stagiul 2– aspectul de depersonalizare (răspunsuri detașate, negative, cu pierderea sensului pe care îl ai în raport cu cei din jurul tău).
· stagiul 3 – nivelul de rezultate profesionale scăzute. Realizările profesionale scad, ceea ce duce la fenomentul de incompetență și de productivitate scăzută.
Sursă foto: https://www.freepik.com/
Pe plan fizic, se constată oboseală, insomnie, scăderea energiei generale, urmate de simptomele de natură psihologică: plictiseală, lipsă de control, anxietate, frustrare, furie, iritabilitate.
Apoi urmează simptomele cognitive, care se manifestă prin: atitudine negativă față de muncă, față de cei din jur, față de cei care lucrează, neîncredere în propria persoană, neîncredere în cei din jur, privirea tuturor elementelor din jur sub aspect negativ, pesimist.
Efectul de burnout este extrem de grav pentru că perpetuarea și propagarea stărilor negative ne îndreaptă cu pași repezi spre boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.
În fața acestei oboseli cronice, nu trebuie să ne forțăm organismul și în special encefalul să lucreze mai mult. El ar trebui să se odihnească, respectând “regula lui 8” (8 ore de lucru, 8 ore de administrație, 8 ore de odihnă). Acestă regulă face să crească productivitatea muncii și, în același timp, poate ajuta la odihna creierului.
Ce este de făcut pentru a ne menține creierul sănătos cât mai mult timp?
Ca să ne păstrăm creierul într-o cât mai bună funcțiune în timpul vieții și să-l menținem tânăr cât mai mult timp, trebuie să facem anumite lucruri care depind în totalitate de fiecare dintre noi – 13 elemente de care trebuie să ținem cont dacă ne dorim un echilibru psihic și emoțional.
1. Hrană sănătoasă (“Mens sana in corpore sano” - Juvenal)
Creierul uman dorește anumite lucruri care sunt recunoscute a fi sănătoase și care îi produc plăcere. Aici intră toate vegetalele, care au foarte multe vitamine pe care creierul le absoarbe.
Ex: nuci, mango, morcovi, avocado, spanac, usturoi care au foarte multe substanțe extrem de bine calibrate și microelemente.
De asemenea, măslinele, pătrunjelul, busuiocul, brocoliul, peștele și semințele sunt recunoscute a fi benefice pentru creier.
Sursă foto: https://www.freepik.com/
Dar dacă te întrebi ce nu este indicat să consumăm dacă ne dorim să ne menținem o sănătate mintală pe termen lung, cu siguranță există și aici o listă de alimente nerecomandate:
Ex: grăsimi, mâncăruri grele, cu multe sosuri, prăjeli, alcool.
2. APA
Un element ce nu trebuie neglijat atunci când vorbim de sănătatea creierului este apa, întrucât creierul uman conține 78% apă.
Acest simplu element din natură, atât de accesibil tuturor poate fi considerat un elixir al tinereții, întrucât consumul de apă în cantăți mai generoase menține creierul mai ”proaspăt” și conferă pielii un aspect mai tânăr.
Este recomandată apa alcalină, pentru că aceasta schimbă PH-ul din organism și impinge organismul spre o linie de apărare mai bună.
„Organismul nostru se naște alcalin însă devine treptat, acid. Bând apă alcalină noi menșinem un PH alcalin în organism, înlăturând cauzele care pot duce la boli precum: cancerul, depresiile, bolile neurodegenerative și neurovasculare. Dacă le dăm alcalinitate, boala se oprește, nu se mai dezvoltă”. prof. univ. dr. Constantin Vlad Ciurea
3. AERUL
Un alt element esențial în menținerea sănătății mintale este aerul. Avem nevoie de aer cât mai curat întrucât 20% din tot oxigenul din corp se duc în creier.
Cu cât avem un creier mai oxigenat cu atât judecăm mai bine, ne comportăm mai bine, funcționăm mai bine și rămânem mai tineri.
Cu cât stăm într-o atmosferă mai îmbâcsită, mai poluată, cu atât creierul funcționează mai prost.
S-a dovedit că numărul de boli neurovasulare și de boli neurodegenerative a crescut în zonele cu poluare mare (Finlanda, SUA, Canada, Suedia, Elveția, Danemarca, Olanda, Belgia).
Neavând oxigen, procesele metabolice care se petrec în organism, și în special în creier, sunt afectate prin acumularea substanțelor nocive. Astfel ele sunt depuse în abdomen, în ficat, în plămâni, în creier și nu se mai pot curăța.
Este imperios necesar să ne păstrăm planeta curată și să protejăm natura, întrucât calitatea vieții noastre ține de calitatea mediului în care trăim.
Sursă foto: creație internă
4. MOTILITATEA
Un scriitor japonez pe nume Haruki Murakami (n.1949) a spus: “Mă mișc, deci exist!” Auzim peste tot despre cât de importantă este mișcarea pentru o viață sănătoasă. Și este cât se poate de adevărat întrucât menținerea fizică a organismului duce la menținerea cerebrală a organismului.
Ex: Dacă mișcăm mâna dreaptă și facem o serie întreagă de mișcări, creierul din partea stângă se activează.
Motilitatea ne ajută să prevenim bolile cerebrale și să prevenim bolile cerebrale precum: Parkinson, Alzheimer, demență.
5. SCRISUL
Un alt obicei util pentru menținerea “tonusului” cerebral este scrisul. Scrisul de mână este foarte important, este necesar, este ca apa sau hrana zilnică.
Scrisul duce la o dezvoltare a tuturor activităților cerebrale și la o integrare a tuturor simțurilor (văz-auz etc.) într-un complex cerebral major, ce realizează la final un IQ ridicat. Foarte multe personalități nu au în dotare o elocvență deosebită, se împiedică în cuvinte, se emoționează, dar scrisul le poate ajuta și le ridică pe culmile științei și ale cunoașterii ca personalitate.
6. MUZICA
S-a constatat pe baza unor teste pe bază de EEG computerizat și de RMN funcțional că muzica lui Mozart aprinde un număr de centri nervoși (stelele pe cer), este extrem de bine primită de către creier, producând astfel o activitate formidabilă la nivel cerebral.
Este foarte important ca oriunde ne aflăm, acasă sau la locul de muncă, să existe pe fundal muzică, întrucât muzica desfășoară procesele cerebrale, ajută în toate și ne aduce aminte de lucruri frumoase din viață.
Sursă foto: https://www.pexels.com/
7. SOCIALIZAREA
Discuțiile sunt foarte importante, nu cele în contradictoriu, ci discuțiile cu persoanele cu care ne face plăcere să vorbim, să comunicăm despre orice. Despre vreme, despre fotbal, despre gătit, despre pasiuni comune. Discuțiile stimulează cerebral, stimulează conectivitatea, schimbul de idei, toate acestea pot să facă foarte bine pentru creier.
Cu cât sunt mai în vârstă persoanele cu atât trebuie să socializeze mai mult. Simpla discuție, jocurile de cărți, grupurile care merg cu autocarele în diferite locuri ale lumii, schimbul de noutăți minore creează, în general , o stare benefică pentru creier.
8. INFORMAȚII NOI
Orice deschidere, orice informație nouă duce la dezvoltarea creierului. „Deschideți cărți, așa aflăm cu toții pe ce lume suntem, ce muzeu am mai văzut, ce piață este prin Italia sau Spania. Cât este de frumoasă această lume, pe care facem tot posibilul să o distrugem!” ”. prof. univ. dr. Constantin Vlad Ciurea
Relaxarea, de asemenea, ne face foarte bine pentru menținerea unui creier activ, tânăr și comunicativ.
9. COMPANIA ANIMALELOR
Urmează un element foarte interesant, compania. Și nu ne referim la compania umană, despre care am discutat ca socializare, ci la animăluțele de companie.
Acești prieteni necuvăntători ne vor binele, sunt alături de noi și ne iubesc necondiționat, ne salvează din situații limită și nu fac decât să ne îmbunătățească starea vieții.
Terapia delfinului sau delfinoterapia este adresată tuturor copiilor cu probleme neurologice, cu Sindromul Down, tuturor copilașilor cu întârzieri în dezvoltare psihomotorie.
Apropierea cu delfinul este formidabilă întrucât acesta se conectează într-un anume fel cu omul, ajutându-l să depășască stările depresive.
Calul (estențial în hipotermie), pentru multe persoane, este un animal minunat, mai ales că se lasă dresat, plimbat, adică fix ce urmărim pentru relaxatea creierului.
Sursă foto: https://www.pexels.com/
10. DANSUL
Când ai dansat ultima dată? Sau cât de des faci asta? Pare fi un obicei cu care am rămas în urmă, tocmai fiindcă suntem tot mai încrâncenați de responabilități și uităm de frumusețea lucrurilor simple.
Dansul nu are vărstă, nimeni nu-ți cere performanță, iar mișcarea, îmbrățișarea, audiția, vizualizarea, toate sunt menite să-ți aducă plăcere.
Dansul nu reprezintă numai mișcare, dansul reprezintă muzică, armonie, gândire, apropiere, îmbrățișare și, de ce nu, iubire.
Toate acestea contribuie la acea dezvoltare a creierului și la menținerea lui cât mai tânăr.
11. ODIHNA
Avem în față un element care se subaprecieză din ce în ce mai mult, odihna. Această descoperire a fost făcută de către savanții ruși: somunl este foarte benefic pentru refacearea cerebrală.
În timpul somnului se produce un proces de curațare a creierului prin care celule mici pe nume microgli “liniștesc” celulele nervoase.
Ele înlătură posibilitatea aparției plăcilor de beta-amiloizi, a plăcilor senile, deci îndepărtează de bolile grave, cum este Alzheimerul, sau alte forme de demență.
În concluzie, somnul este foarte benefic și nu trebuie neglijat, întrucât deprivarea de somn duce la boli grave.
12. EVITAREA ELEMENTELOR NEGATIVE
Un truc pentru un creier fericit este să evităm orice fel de stare conflictuală. Nu aduce nimic bun să ne enervăm pentru toate lucrurile mărunte de zi cu zi. Fiindcă nu se poate lucra într-o stare de tensiune, într-o stare de apăsare nervoasă, cu zece comenzi pe secundă.
Tot în scopul mentenanței creierului, trebuie să evitam anumite lucruri precum:
· Vorbitul foarte mult la telefon
· Stresul
· Fumatul
· Alcoolul
· Radiațiile
13. RITMUL SĂNĂTOS
De ce este important să ne trezim de dimineață? “Pentru că dimineața încep toate procesele organismului să se pornească treptat, ca o locomotivă. Să ne trezim cu apariția primelor raze de soare, odată cu cântatul cocoșilor. După aceea se bea apă, apoi se începe activitatea treptat”. ” prof. univ. dr. Constantin Vlad Ciurea
Micul dejun este important, însă acesta nu trebuie să fie încărcat, servit în liniște, fără grabă, fără cafea și țigară, fără telefoane...
Cafeaua se poate consuma dimineața, după micul dejun, însă nu trebuie să fie foarte tare. Și în niciun caz foarte multă, întrucât ajungem să ne biciuim creierul, forțându-l să stea activ noaptea, însă nu facem altceva decăt sa-l epuizăm.
Creierul funcționează la maximum de activitate cerebrală între 10 dimineața și 12 după-amiaza. Al doilea vărf este între orele 16:00 și 18:00.
Nu este niciodată prea târziu să aducem îmbunătățirii stilului nostru de viață. O facem pentru noi și pentru sănătatea noastră, pentru o viață mai lungă și mai echilibrată.
Așadar, țineți cont de aceste recomandări preţioase ale domnului prof. univ. dr. Constantin Vlad Ciurea pentru a trăi frumos și cât mai mult. 😊
Autor Articol – Loredana Gaju Sursă Articol – Cartea ”Sănătatea Creierului pe înțelesul tuturor”