.png)
Cu toții așteptăm entuziasmați, în apropierea sărbătorilor, momentul împodobirii bradului de Crăciun. Este un obicei cu care ne-am născut, un obicei care se trasmite din generație în generație. Dar știm oare de când a început el, ce simbolizează acest obicei și ce legătură are cu sărbătoarea Crăciunului?
Sursă foto - www.pexels.com
Se spune că tradiția împodobirii bradului de Crăciun vine din Germania și a început în jurul anului 723, când, Sfântul Boniface, care a convertit germanii la creștinism, a trecut pe lângă un grup de păgâni care venerau un stejar.
Supărat de gestul acestora, Sf. Boniface a tăiat stejarul, iar în locul acestuia s-a înălţat un brăduţ. Uimit, Sfântul a luat micul pom ca un semn de credinţă în puterea lui Dumnezeu.
O altă legendă plasează originea bradului de Crăciun înaintea erei creștine, când copacii sau doar ramurile acestora erau folosite pentru ceremoniale. Egiptenii, de exemplu, îşi aduceau în casă ramuri de palmier, văzându-le drept simbol al triumfului vieţii asupra morţii, pentru a sărbători solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an.
Se spune că primii locuitori ai Peninsulei Scandinave obișnuiau, de asemenea, să omagieze bradul, în timp ce preoţii celţi aveau în casele lor ramuri de plante perene, considerate sfinte ce simbolizau viaţa eternă. Cei superstițioși își atârnau ramuri de plante deasupra uşilor, cu scopul de a le proteja casele de vrăjitoare, fantome sau spirite rele.
Unele surse povestesc despre tradiţia împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime.
Mai mult, se spune că podoabele, globurile roşii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii.
Alţi istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în anul 1510. La începutul secolului al XVI-lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru a le sugera copiilor săi sclipirea stelelor de pe cer.
Potrivit altor istorici, până în anul 1700, tradiţia bradului de Crăciun era legată de districtul Râului Rin. Începand cu acest an luminile au fost acceptate drept decoraţii, bradul de Crăciun devenind o parte din tradiţiile Germaniei, iar apoi acest obicei a traversat Atlanticul.
Simbolistica Bradului de Crăciun în creștinism
În creștinism, bradul de Crăciun simbolizează nașterea și învierea lui Iisus Hristos. Ramurile sale verzi cu ace simbolizează coroana de spini purtată de Hristos pe cruce, iar fiecare decor folosit la împodobirea bardului are și el un simbol specific precum: pace, dragoste, lumină, credință, bunătate.
De pildă, steaua folosită în vârful bradului simbolizează steaua sfântă care i-a îndrumat pe magi la Betleem în noaptea în care s-a născut Iisus. Același lucru se spune despre ornamentul în formă de înger care simbolizează îngerul care a anunțat marea minune a nașterii.
Globurile agățate pe ramurile bradului reprezintă bucuria și fericirea din sufletele noastre în prag de sărbătoare.
Bomboanele de pom în formă de bastonaș, reprezintă bastonul păstorului lui Dumnezeu.
Coroana de brad împodobită – este simbol al iubirii adevărate.
Sursă foto - www.pexels.com
Semnificația Bradului de Crăciun în alte tradiții din lume
La GRECI - Pinul era coniferul sacru pentru Attis, zeul grec al florei – lumea vegetației. În tradiția greacă, pinul era decorat cu podoabe de argint, iar sub copac erau așezați clopoței și ofrande ca sacrificii pentru zeități.
La ROMANI-Copacii veșnic verzi sunt considerați simbol solar. Copacii erau o mărturie de lumină pentru romani. Ei au sărbătorit festivalul Saturnaliilor pentru a-l onora pe Saturn, zeul agriculturii. Pentru a marca ocazia, romanii și-au decorat casele și templele cu ramuri veșnic verzi.
La TEUTONI (CELTICII) - Copacii de brazi și pini erau împodobiți cu piese de bijuterii din aur. Acest obicei era practicat ca tribut pentru zei pentru a aduce o recoltă bogată.
La JAPONEZI și CHINEZI - Pinii și chiparoșii sunt considerați copaci sacri în aceste două culturi și sunt asociați cu semnificația nemuririi, longevității.
Lemnul din acești copaci este folosit pentru a construi structuri sfinte, altare, temple, structuri Shinto Kami. În plus, în aceste tradiții, se presupune că pinul și chiparosul posedă forța de viață care s-a simțit la aceste structuri sfinte construite.
La GERMANI: Germania rămâne totuși țara de origine a bradului de Crăciun, de acolo pornind tradiția de a decora interioarele cu brazi – copaci veșnic verzi - care aduc bunăstare în case.
Așadar există credința larg răspândită că Martin Luther a adăugat pentru prima dată lumânări iluminate în copac, acestea fiind asociate cu stelele strălucitoare de pe cer.
Acum că ați descoperit simbolistica bradului de Crăciun, poate îl veți privi cu mai multă admirație și înțelepciune.
Sărbători fericite! 😊
Surse informatice - https://secretele.com/ https://www.floweraura.com/
Autor articol - Loredana Gaju
