.png)
Naturalist, biolog, darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar. Grigore Antipa se naște pe data de 7 decembrie 1867 în Botoșani și decedează pe data de 9 martie 1944 în București.
Faimosul savant român, provine dintr-o mică familie boierească, tatăl sau, Vasile Antipa, un avocat de 41 de ani și Zoita Nicolau, o femeie de 30 de ani, dintr-o familie boierească cu origini aromâne. La vârsta de 5 ani, Grigore rămâne orfan de tată, iar doi ani mai târziu, rămâne orfan și de mamă, Zoe Antipa fiind răpusă de febra tifoidă. Micul Grigore, rămâne alături de fratele său vitreg, în grija unghiului său, fratele mamei, Panaite Sendrea.
Astfel “moș Panaite”, cum era cunoscut, trebuie să aibă grijă și de Grigore cât și de fratele acestuia, Nicolae Leon.
Grigore Antipa, urmează cursurile Institutului Academic din Iași, numit și Institutele Unite. Nicolae, venit într-o vizită în România, realizează că exigențele facultății ieșene sunt sub potențialul de învățare al fratelui sau și se decide să-l ia cu el, la Jena (Germania), unde Grigore devine student al Universității din Jenă.
În cadrul Universității, îl are profesor pe faimosul savant Ernst Haeckel. Astfel la sfatul acestuia, Antipa vizitează în iarnă anilor 1888-1889 stațiunea zoologică de la Villefranche-sur-Mer, ocazie prin care își descoperă adevărata vocatie, cea de cercetător al faunei marine. Astfel viitorul savant român se împrietenește cu alți savanți internaționali precum americanul H.Ward, elvețianul Du Plessis, englezul Bolles Lee, ba mai mult, Antipa face cunoștință cu prințul Albert I de Monaco, un adevarat pasionat de cercetări marine, fiind fondatorul celebrului Institut Oceanografic din Monte-Carlo (1906) și al Muzeului Oceanografic (1910). În urma terminării facultății, Grigore Antipa pleacă la specializare în Napoli, unde lucrează alături de Salvatore Lo Bianco. Astfel în apropierea insulei Capri (Italia), descoperă o nouă specie de meduză fixă, “Capria sturdrii”.
La întoarcea în țară (1892), la putere erau conservatorii lui Lascăr Catargiu. Astfel Antipa beneficiază de protectoratul lui Dimitrie C. Sturza-Scheianu, om politic conservator, ministru al Justiției în cabinetul lui Lascăr Catargiu (1891-1895).
Deși avea doar 26 de ani, Antipa primește sarcina organizării pescăriilor din România. În același an, Antipa este primit în audiență de Regele Carol I, la castelul Peleș. Astfel se poate spune că ia naștere o prietenie, deoarece Antipa studiase în Germania, țară față de care Carol rămâne legat prin sentimente și amintiri. Amândoi puteau vorbi despre Dresda sau “Florența Germaniei”, cea plină de muzee, pe care Antipa o vizitase asiduu. Regele își dorea să modernizeze toate sectoarele de activitate ale țării și îl recomandă pe Grigore Antipa miniștrilor săi. Antipa, realizează și trece prin Parlament “legea pescuitului”, iar rezultatele încep să apară. În următorii cinci ani, doar exportul de peste către Austro-Ungaria crește de zece ori, de la 358 de tone în 1895 la 3.322 de tone în 1899.
În anul 1899, Grigore se căsătorește cu Alina Petrescu, fiica generalului medic Constantin Petrescu, un apreciat cercetător ce se distinsese în campania de combatere a ciumei ce bântuise Caucazul anilor 1850.
“Fire blândă, de o deosebită finețe sufletească, dublată de o aleasă cultură generală și muzicală, Alina a fost tovarășa de viață ideală căreia Antipa i-a destăinuit toate gândurile și pe care a făcut-o părtașă la toate părerile și acțiunile sale”, conform Gh. Barcă și M. Băcescu în volumul biografic “Grigore Antipa”.
Pe data de 24 mai 1908, în prezența Regelui Carol I, a Principesei Maria și a importante personalități ale lumii științifice, culturale și politice de atunci se deschid oficial primele Săli ale Muzeului din Șoseaua Kiseleff, numit Muzeul de Istorie Naturală. Pentru prima dată în lume, muzeul din București expunea dioramele – vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în postură naturală și proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s-a bucurat acest mod de prezentare a făcut că dioramele să fie un exemplu urmat și de alte muzee din lume.
După moartea Regelui Carol I, a urmat o perioada propice până la începerea războiului, deoarece Regele Ferdinand era un împătimit și priceput botanist. “Regele Ferdinand avea plăcerea discuțiilor în cerc restrâns, pe subiecte dintre cele mai variate, de la limba sanscrită la piramidele faraonilor, la denumirea științifică a unei flori, până la romanele sau piesele muzică cele mai recente”. (Ioan Scurtu)
În luna mai a anului 1933 are loc ședința solemnă pentru sărbătorirea a 40 de ani de existență a Muzeului de Istorie Naturală, perioadă ce se confundă practic cu directoratul lui Grigore Antipa în fruntea acestei instituții. Ca semn al recunoștinței pentru întreagă să activitate, Muzeul de Istorie Naturală din Piață Victoriei primește numele lui Grigore Antipa, nume sub care este cunoscut și astăzi.
Cel care ii da această veste minunată lui Grigore Antipa este chiar Regele Carol al II-lea care nu uitase desele lui vizite din copilărie la modestul muzeu din stradă Polonă 19 (unde se află inițial muzeul) și care îi declara sărbătoritului: “Vă aduc astăzi, la această sărbătorire, mulțumirile mele cele mai calde, mulțumiri la care sunt convins că se unește întreagă suflare a României și spre a vă da un semn al acestei mulțumiri, am hotărât că de astăzi înainte acest muzeu va purta numele <<Dr. Grigore Antipa>>”. Din anul 1910, este ales membru titular al Academiei Române.
Pe data de 9 martie 1944, inima marelui savant încetează să mai bată, iar România pierde una dintre cele mai luminate minți.
Grigore Antipa este unul dintre cei mai cunoscuți savanți români, ce a revoluționat modul de cercetare și prezentare în cadrul muzeelor din întreaga lume. Antipa a fost un adevărat practicant al valorilor: Competență, Corectitudine și Utilitate, mai ales prin muzeul care îi poartă numele, ajută mereu noile generații să descopere lucruri esențiale despre mediul înconjurător, atât de necesare în formarea intelectului fiecărui individ.
“Numai prin studii aprofundate și prin lucrări serioase putem să ne afirmăm în față lumii civilizate ca un popor inteligent, conștient de înalta sa misiune culturală la gurile celui mai mare fluviu European și să punem totodată și țara în stare să tragă toate foloasele din situație ei geografică atât de favorabilă”. – Grigore Antipa
Sursă Foto: Grigore Antipa