Satul Breaza din județul Buzău este atestat documentar din anul 1568 printr-un document emis de Cancelaria Țării Românești. Aici doi țărani (Ion Lemnaru și Stan Avram) au descoperit celebrul Tezaur de la Pietroasele, în martie-aprilie. Clădirea școlii din Breaza reprezintă o donație din Mosia Viile Călugărești făcută de Ministerul Agriculturii în anul 1896.

​

Aceasta devine Școala primară pentru satele Breaza și Ologeni în anul 1898. Școala a funcționat cu 4 posturi de învățători încă de la început. Inițial, clădirea era alcătuită din 3 săli de clasă, antreu și cancelarie. În prezent, procesul educațional se desfășoară în aceeași clădire, căreia i s-au adăugat în anul 1965 încă 2 săli de clasă. Din 1991 până în prezent, este școală gimnazială, în timp ce lua piatra de pe dealul Istrita.

​

Școala Gimnazială Breaza și structurile nu dispun de echipamente digitale (laptopuri, imprimante, multifuncționale). Cele existente sunt vechi și/deteriorate. Uzura, starea degradantă a obiectelor de tipul aparaturii este evidentă, cauzată de folosința îndelungată și de vechimea obiectelor. Lipsa echipamentelor digitale și a imprimantelor calitative-multifuncționale din școala noastră pune în pericol calitatea procesului educațional în raport cu standardele actuale, ceea ce înseamnă că suntem departe de a respecta standardele de digitalizare asumate la nivel european.

​

Configurarea sălilor de clasă prin dotarea cu aparatură și echipamente digitale reprezintă o urgență pe care am dori-o rezolvată, deoarece și metodele actuale de predare sunt mai dinamice și practice, decât în trecut. Elevii au nevoie de o școală în care să se simtă bine, să aibă acces la echipamente diverse digitale, să aibă un mediu plăcut și provocator de învățare.

​

Justificarea nevoii de a avea noi produse de mobilier, materiale didactice și /sau echipamente digitale. În scopul fundamentării solicitării noastre, menționăm că Școala Gimnazială comuna Breaza, are trei structuri, iar elevii noștri provin din medii defavorizate, astfel că 70% dintre aceștia au burse sociale, medicale. Fac parte din familii monoparentale, ori sunt crescuți de bunici, ori sunt în grija Serviciului de Asistență Maternală.

​

De asemenea, numărul copiilor cu CES a crescut, iar toate aceste aspecte duc, inevitabil, la un abandon școlar ridicat. Populația din comuna este în scădere, familiile sunt afectate de sărăcie, lipsa posibilităților de a face față cheltuielilor necesare participării școlare expune copiii riscului de abandon școlar, ceea ce nu ne dorim.

De asemenea, riscul părăsirii școlii crește și în rândul copiilor ai căror părinți au un nivel redus de educație și nu îi pot sprijini pe copii în efectuarea temelor. Ne dorim aceste dotări în școala noastră, deoarece, deși legea prevede gratuitatea învățământului public, părinții trebuie să facă față unor cheltuieli strâns legate de școlaritatea copiilor lor, fie că este vorba despre achiziționarea uniformei sau a unor manuale alternative.

​

"Prezența în școală a aparaturii specifice ar veni în sprijinul părinților și al elevilor noștri. Aceste costuri ascunse reprezintă obstacole greu de depășit în calea dreptului la educație al elevilor noștri. Astfel că școala noastră are nevoie de dotări pentru a ridica procesul de educație și ar conduce la succesul școlar al fiecărui elev, ajutându-i să depășească dificultățile de ordin material, personal sau social, având șansa unui start egal în viață, din punct de vedere educațional, principiul egalității de șanse reprezentând conceptul de bază al școlii noastre.

​

Dotarea școlii noastre ar însemna ridicarea procentului de promovabilitate, s-ar diminua fenomenul absenteismului și ar împiedica plecarea celor rămași, în alte școli din vecinătatea comunei noastre" - Oprea Simona, director Școala Gimnazială Breaza