top of page

Gaslighting? Ghosting?Mobbing ?Dicționar al fenomenelor ce ne afectează viața la muncă

Deseori ne lovim de anumite fenomene, sau ne întâlnim cu anumite comportamente, toxice, nocive, care ne denaturează modul în care privim locul de muncă, jobul pe care-l facem sau chiar pe noi înșine.

În articolul următor vom încerca să înțelegem împreună aceste situații, să vedem cum le putem face față și să încercăm, împreună, să ne asigurăm că acestea nu se vor mai întâmpla pe viitor.


Gaslighting

Acesta este un tip de abuz psihologic, direcționat către a face victimele să pară sau să se simtă nebune, creând un mediu interpersonal ireal. Acest fenomen își are rădăcinile în sociologie, nu în psihologie.

Practic, gaslighting-ul devine prezent atunci când agresorii utilizează stereotipuri sau inegalități, împotriva victimelor, pentru a le manipula realitatea. Ca un exemplu concret, stereotipul asocierii feminității cu lipsa de rațiune poate fi o strategie de gaslighting, până în punctul în care persoana vizată poate ajunge la concluzia eronată că este lipsită de rațiune.


Ghosting

Ghosting-ul este un termen ce descrie practica de a încheia orice comunicare și contact cu o persoană, fără vreo avertizare sau justificare, și de a ignora orice încercare de reluare a comunicării, făcută de persoana în cauză. Ghosting-ul este asociat cu efecte negative asupra sănătății mentale și a fost descris de specialiști ca o formă pasiv-agresivă de abuz emoțional sau cruzime.

Destul de întâlnit, pe plan profesional, este ghosting-ul de după un interviu, în care un candidat este făcut să creadă că există o șansă ca acel job să fie primit, după care candidatul nu mai primește vreun update, indiferent de rezultat. De partea cealaltă, mulți candidați acceptă oferte, neprezentându-se la noul loc de muncă, sau angajați ce își părăsesc locul de muncă, fără vreo explicație sau vreun contact cu angajatorul.


Mobbing

Abuzul psihologic al unei persoane la locul de muncă, de către o grupare sau chiar de către o organizație, se numește mobbing. Acest fenomen poate influența cultura organizațională, într-un sens negativ, poate reduce satisfacția jobului și poate crea o atmosferă tensionată. Consecințele pe termen lung pot afecta climatul unei companii, performanțele angajaților și chiar obiectivele organizației.

Comportamentul se poate executa de către un grup, către un individ, prin mai multe moduri: zvonuri, insinuări, intimidări, umiliri, discreditări sau izolare. Mobbing-ul intră în categoria abuzurilor emoționale și fizice, cu un puternic impact, pe termen scurt, mediu sau chiar lung.


Bullying

Probabil cel mai întâlnit fenomen, acesta poate fi definit ca un comportament ostil, de excludere, de luare în derâdere a cuiva, sinonim cu umilirea. Se manifestă prin intimidare, terorizare sau chiar brutalizare. În general, persoanele ce apelează la acest tip de comportament, nu au o problemă personală cu cineva, ci vor să câștige autoritate și/sau importanță, punând alte persoane într-o lumină proastă.

Prin acțiunile sale, fie fizice, fie psihologice, bullying-ul poate produce injurii sau daune emoționale, în special dacă este repetat. Victimele sunt in general persoane vulnerabile, iar agresorii speculează aceste stări sau trăsături. Atenție, și cei ce asistă la bullying, neluând măsuri, așa-numiții bystanders, sunt la fel de vinovați de traumele produse persoanei aflată sub agresiune, deci luați măsurile necsare. A fi martor neutru înseamnă a fi părtaș!


Cyberbullying

Cum se poate deduce din comportamentul explicat anterior, precum și din denumirea celui în cauză, cyberbullying-ul este o formă de bullying ce se desfășoară prin intermediul tehnologiei, și se manifestă în lumea digitală.

Una din marile diferențe între aceste două forme de agresiune este faptul că, în cyberbullying, agresorul poate rămâne anonim, astfel diferențele fizice nu mai au relevanța din cadrul bullying-ului clasic.

Hărțuirea pe internet, prin mesaje sau alte platforme de comunicare digitală este un pericol imens al erei noastre, în special pentru cei tineri și neavizați.


Cyberbullying

Un fenomen relativ nou, care a explodat, în special după relaxarea măsurilor impuse de pandemie, presenteeism-ul este definit prin nevoia anormală a anagajatului, de a fi prezent la birou, indiferent de condițiile de sănătate, ale sale sau ale familiei.

Cauzele acestui tip de comportament sunt multiple: teama de a pierde un job, dacă absentezi câteva zile pe motiv de boală (chiar și cu concediu medical), presiunea constantă axată pe productivitate, gândirea de tipul nimeni nu poate face jobul meu, deci trebuie să merg eu, lipsa responsabilității în ceea ce privește răspândirea unui virus către colegi ș.a.m.d.

Ține foarte mult de angajator, în modul în care își educă angajații, pentru a fi cât mai responsabili și a trata cazurile de boală cu atenție, a sta acasă pentru recuperare și a evita transmiterea unei afecțiuni către colegi.


Ageism

Ageism-ul este stereotipul sau discriminarea împotriva unui individ sau a unui grup, bazat strict pe aspectul vârstei. Acest tip de fenomen poate fi întâlnit din ambele părți, fie orientat către cei în vârstă (care sunt evitați fiindcă se crede că nu mai au energie sau disponibilitate către efort), fie către cei tineri (care sunt evitați fiindcă se crede că sunt neexperimentați sau iresponsabili).

Întâlnit extrem de des în câmpul muncii (dar și în societate), ageism-ul este un imens blocker pentru organizații, care pot pierde fie candidați cu experiență, fie candidați cu talent și potențial.


Concluzii:

Situațiile descrise în articolul de mai sus pot avea efecte ireparabile, pe termen lung, de aceea trebuie adresate cât mai rapid, fie prin schimbarea locului de muncă, fie, dacă se ajunge în acel punct, prin plângeri adresate instituțiilor competente sau prin căutarea de ajutor specializat. Nu așteptați ca răul provocat de alții să vă influențeze pentru totdeauna!

De asemenea, dacă sunteți puși în situația de a afla despre sau a fi martori la o acțiune de agresiune, verbală sau fizică, acționați imediat, alertați angajatorul, expuneți agresorul și nu îi lăsați pe cei vulnerabili să devină victime ale acestor comportamente antisociale. Fiți voi transformarea în bine, de la locul de muncă și din viață!


Modul în care muncim se schimba radical. Că angajați și candidații din piața muncii trebuie sa ținem pasul și sa ne asigurăm că ne dezvoltăm, astfel incat sa fim resurse valoroase pe piata muncii.

Cel mai indicat este să îți faci o strategie profesională și un plan de dezvoltare carieră brici !

Nu lăsa schimbările din piața muncii să te ia prin surprindere! :)


Autor: Andra Pintican fondatoarea "Școala de HR"

Sursă articol - Scoala de HR (podia.com)

25 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
bottom of page