Cine este modelul copilului tău adolescent?

Probabil ai observat, ca părinte de adolescent, că al tău copil preia comportamente, manifestări ale altor copii de vârsta lui, sau ale unor "vedete" pe care el le consideră a fi "cool". Te-ai întrebat vreodată ce stă la baza acestor tendințe de a vrea să fie altcineva?

Adolescenţa este perioada de vârstă cuprinsă între 14-18 ani. Ea este un moment critic din dezvoltarea individului deoarece acesta caută să se raporteze permanent, la ceilalţi, ca o persoană autonomă, cu conştiinţa propriei identităţi.


Această etapă se caracterizează şi printr-un anumit mod de comunicare. Mai întâi, să remarcăm lărgirea ariei de comunicare, de la dialogul predominant cu părinţii la vârsta copilăriei mici, apoi, în şcoala primară, comunicarea permanentă cu cadrele didactice, la comunicarea cu toate mediile sociale, aceasta fiind una din modalităţile esenţiale de manifestare a autonomiei şi identităţii individului. Un aspect deosebit de important îl constituie tendinţa spre exprimarea într-un limbaj propriu vârstei.


Jargonul şi argoul sunt forme tipice de comunicare ale adolescenţilor. Limbajele grupurilor de adolescenţi se disting de limba standard a societăţii. Sunt adoptate gesturi, moduri şi maniere de vorbire neîntâlnite la alte grupuri de vârstă.

O formă de exprimare o reprezintă și vestimentația pe care adolescenții o aleg pentru a-și crea o imagine în fața prietenilor, colegilor...În spatele acestor alegeri există totuși anumite complexe pe care adolescentul le are și pe care încearcă să le mascheze în acest mod.


În articolul de azi vom da exemplu de o situatie reală, relatată de Răzvan Cojocaru - trainer de dezvoltare personală pentru adolescenți - în care un adolescent de 15 ani vrea să epateze prin alegerile vestimentare.


"Îl chema Robert și avea 15 ani. Intră în sală mergând apăsat, cu blugii lăsați până la genunchi, cu o geacă țipătoare galbenă care părea de firmă și cu tricou de 1.000 RON. Aveam să aflu mai târziu de la mama lui cât costa tricoul. Chiar ea îl înscrisese la curs. Nu era de acord cu asta, dar totuși îi întreținea comportamentul.


Robert era șmecher. Sau așa credea el. Stătea la lecții doar cu căștile în urechi. Când puneam întrebări, rar răspundea. De fapt, nu cred că-mi aduc aminte vreun răspuns. Lângă el o fată de clasa a-5-a îmi răspundea perfect la toate întrebările.


Robert nu făcea parte din lumea noastră. Simțea nevoia să se simtă diferit, să fie altfel, să se simtă deasupra. Evident că tot acest comportament să trăgea dintr-un complex de inferioritate pe care nu am apucat să-l dezvolt cu Robert. Credea că dacă are haine scumpre, căști scumpe, ceas de firmă toate acestea îi vor da valoare lui.


Există și la adulți convingerea că, o mașină scumpă adaugă valoare persoanei. Tocmai de-asta sunt oameni care, atunci când rămân fără aceste bunuri se sinucid, pentru că în sinea lor, persoana lor nu are nicio valoare.


Ce încerc eu să le insuflu la lecții adolescenților este că a fi cool, adică șmecher, cum zic ei, nu înseamnă să poarte haine de firmă, să aibă cel mai scump telefon și cei mai albi adidași. Le insuflu copiilor că a fi cool înseamnă:

  • să fie deștepți să poată lega o conversație;

  • să aibă curajul să vorbească cu cei din jur;

  • să fie echilibrați și să nu se lase cuprinși de furie;

  • să-și înfrângă fricile pentru ca în mintea lor să nu fie mereu întrebarea: Dar dacă…?

  • să se respecte pe ei înșiși pe cei din jurul lor;

  • să se poarte frumos cu cei din jurul lor.

Din punctul meu de vedere asta înseamnă să fii cool.

Aaa, bine…dacă îți cumperi haine de firmă pentru că sunt mult mai de calitate și te îmbracă mult mai bine e perfect.


E o problemă când crezi că fără acele haine ești un nimeni.


Așa că, dragă părinte, îți sugerez să îi însușești și tu valorile mele copilului tău și cu siguranță va fi un adult mult mai echilibrat". Răzvan Cojocaru


Sursa articol: www.smartlifeeducation.ro

Autor articol: Răzvan Cojocaru

23 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Povestea KFC